I. Răciţi planeta şi refaceţi mediul
Eliminaţi metanul, carbonul
negru şi alte gaze de seră
Zootehnia - cea mai mare
producătoare de metan
Dioxidul de carbon nu
este duşmanul nostru cel mai rău, metanul este. Şi metanul vine din creşterea
animalelor des consum.
Noi putem începe prin a
tăia cel mai mare producător de metan din lume, adică creşterea animalelor de
consum. Deci, ca să răcim planeta cât mai repede, trebuie să oprim consumul de
carne, ca să oprim industria de creştere a animalelor de consum, deci să oprim
gazele de seră, metanul şi alte gaze toxice de la industria animală.
Gazele de seră şi
potenţialul de încălzire globală
Gazele
de seră |
CO2 (dioxidul
de carbon) |
CH4 (metanul) |
N2O (oxidul
de azot) |
Potenţialul de incălzire globală (GWP)* |
1 |
25* |
298* |
Concentraţia
atmosferică pre-industrială |
280
ppm |
0.715
ppm |
0.270
ppm |
Concentraţia
atmosferică in 2005 |
379 ppm |
1.774 ppm |
0.319 ppm |
Procentul
de contribuţie al industriei animale** |
9% |
37% |
65% |
* Pe o
medie de 100 de ani, metanul şi oxidul de azot sunt de 25 şi respectiv de 298
de ori mai puternice, fiecare în parte, decât dioxidul de carbon ca potenţial
de încălzire globală. Pe o medie de 20 de ani, metanul este de 72 de ori mai
puternic. (O parte pe milion – ppm- înseamnă o parte la 1 milion de părţi.)
(IPCC-ul, Al Patrulea Raport de Analiză, 2007, Tabelul 2.14)
**
Steinfeld et al. Umbra lungă a zootehniei, 2006.
Dacă fiecare om din lume ar adopta această
practică simplă dar eficientă, adică o alimentaţie fără produse animale, atunci
am putea inversa efectul încălzirii globale imediat. Apoi, o să avem timp să
putem adopta măsuri pe termen lung cum ar fi o tehnologie mai verde, ca să
îndepărtăm carbonul din atmosferă.
În realitate, dacă ignorăm
oprirea producţiei de carne, toate aceste eforturi verzi o să fie anulate ca
efect sau se poate să pierdem planeta înainte să putem avea şansa să instalăm
orice tehnologie verde, cum ar fi puterea eoliană sau solară sau maşini hibride
mai multe.
Cercetătorii de la NASA au
anunţat acum că metanul, un gaz de seră foarte puternic a cărui sursă majoră de
producţie creată de om este industria animală, reţine căldura de o sută de ori
mai mult decât dioxidul de carbon, pe o perioadă de peste cinci ani.
“Metanul încălzeşte planeta de 72 de ori
mai mult decât CO2, pe o perioadă de 20 de ani.” 62
— Panelul Interguvernamental despre Schimbarea Climei
“Metanul încălzeşte pământul de 100 de ori mai mult decât CO2 pe o
perioadă de cinci ani.”
“O tonă de metan emis azi o să ducă la mai multă încălzire pe un an de zile decât ar face o tonă de CO2 emis de azi până în 2075.” 63
— Dr. Kirk Smith, profesor de Sănătate Globală a
Mediului, Univ. California, Berkeley
Vă rog, să nu uitaţi că
deşi zootehnia a fost raportată că generează 18% din emisiile globale de gaze
de seră, ceea ce este mai mult decât contribuţia sectorului de transport al
întregii lumii, aceasta este o subestimare, pentru că de curând calculele
revizuite au arătat că este posibil să genereze mai mult de 50% din totalul
emisiilor globale. Repet: contribuţia zootehniei a fost revizuită, este
posibil ca ea să genereze peste 50% din totalul emisiilor globale, mai mult de
50% vine din industria animalelor de consum. Deci, aceasta este soluţia numărul
unu.64
Pericolul metanului şi a
hidrogenului sulfurat
Când este frig, metanul
este compresat pe fundul oceanului şi stă acolo, fără nici un pericol. Dar acum
când vremea se încălzeşte, aceste gaze vor fi eliberate. Ele sunt deja
eliberate în atmosferă, aşa cum ştiţi din rapoartele ştiinţifice. Permafrostul
se topeşte cu fiecare zi.65
Sunt deja semne că aceste
pericole se apropie, prin observaţiile asupra lacurilor şi a altor zone pline
de bule de metan, gaz care in mod normal era depozitat în siguranţă sub stratul
de sol îngheţat al pământului.66 Nimeni nu ştie când va veni ziua când
cantităţi enorme vor fi eliberate necontrolat, ducând la o creştere rapidă a
temperaturii care ar cataliza încălzirea globală finală. Aceasta ar fi
catastrofal pentru noi.
“Permafrostul este ca o
bombă cu ceas aşteptând să se declanşeze – pe măsură ce se topeşte, mii de teragrame de metan pot fie liberate în
atmosferă, accelerând încălzirea globală. Această sursă de metan recunoscută acum nu este încă inclusă în modelele climatice.” 67
(un teragram = un milion
de tone)
— Dr. Katey Walter, ecologist al ecosistemelor acvatice,
Univ.
Nu doar pentru metan
trebuie noi să ne facem griji. Mai sunt multe alte gaze din ocean. De exemplu
sulfura de hidrogen a fost făcută responsabilă de dispariţia a peste 90% din
creaturile vii de pe planeta noastră în trecut.68
În funcţie de doză, sulfura
de hidrogen singură poate duce la iradierea diferitelor organe ale corpului cum
ar fi ochii, nasul şi gâtul, poate determina constricţia bronhiilor, avorturi
spontane, funcţii anormale ale corpului, dureri de cap, moleşeală, vomă, tuse,
dificultăţi în respiraţie, şoc, comă, moarte.
Noi putem să murim de pe
urma gazelor, fără să mai vorbim de încălzire. Chiar acum, din cauză că există
deja foarte mult metan eliberat în atmosferă, mai multe persoane au boli
mintale sau alte boli fizice, după cum spun cercetările ştiinţifice.
Gazul metan poate duce la
dureri de cap, boli la nivelul sistemului respirator şi al inimii, şi în doze
mai concentrate duce la moarte prin sufocare. Este la fel ca otrăvirea cu
monoxidul de carbon. Este de 23 de ori mai letal decât CO2.
Alte gaze letale din
zootehnie
De asemenea şi alte gaze
letale, toxice sunt emise de industria zootehnică. Aceasta este cea mai mare
sursă globală de oxid de azot, 65%, un gaz de seră cu un potenţial de încălzire
de 300 de ori mai mare decât CO2. La fel, industria zootehnică emite
64% din tot amoniacul care duce la ploaia acidă şi din sulfura de hidrogen, un
gaz letal. Deci, oprirea industriei animale va elimina toate aceste gaze
letale, şi la fel şi metanul.69
Efectele devastatoare ale carbonului negru
Carbonul negru reprezintă
particulele de gaze de seră care reţin căldura de 680 de ori mai mult decât CO2
şi fac ca straturile de gheaţă şi gheţarii din toată lumea să se topească şi
mai repede. Până la 40% din emisiile de carbon negru vin din arderea pădurilor
pentru industria animală.
Cercetătorii au găsit că
60% din particulele de carbon negru din Antarctica au fost duse acolo de vânt
din pădurile Americii de Sud, care au fost arse ca să elibereze terenul pentru
industria de animale.70
Opriţi producţia de carne
ca să realizaţi un efect de răcire mai rapid
Dacă vrem să vedem răcirea
planetei noastre în următoarele 1-2 decenii, cel mai eficient este să reducem
metanul mai întâi. Şi din cauză că cea mai mare sursă de metan de pe planetă
este industria animalelor, a fii vegan este cea mai rapidă cale de a reduce
metanul, reducând în acest fel efectul de încălzire al planetei repede şi cu
succes.
Dr. Kirk Smith, cercetător
din S.U.A. şi membru al IPCC-ului, a arătat că rata de dispariţie a metanului
întrece rata de dispariţie a CO2, şi că metanul dispare aproape
complet într-un deceniu, în timp ce CO2 va rămâne în atmosferă şi va
încălzi planeta timp de mii de ani! Deci, dacă vrem o răcire rapidă a planetei,
noi trebuie să eliminăm gazele care dispar din atmosferă mai repede.71
Cu alte cuvinte, metanul
face mai multe stricăciuni pe termen scurt, dar dacă îl oprim, o să putem
inversa mersul actual al încălzirii globale foarte repede.
Cel mai bun lucru este să
oprim consumul de carne, să oprim omorul animalelor, să oprim creşterea
animalelor.
Atunci, emisia gazului metan şi oxidului de azot vor fi oprite! Şi astfel, noi
putem să reducem o mare parte din poluarea aerului şi din procesul de încălzire
globală. Eu am spus deja că 80% din în călzirea globală va fi oprită aproape
imediat şi putem să vedem rezultatele în câteva săptămâni.
Conservaţi oceanele
Opriţi producţia zonelor
moarte
Mai sunt şi alte beneficii
imense obţinute de pe urma opririi producţiei de animale. Zonele moarte din
oceane, de exemplu, sunt cauzate mai ales de scurgerile din agricultura
folosită pentru nutreţul animalelor.
Zonele moarte sunt
ameninţări serioase la adresa ecosistemelor oceanului, dar ele pot fi reînviate
dacă noi oprim poluarea lor cu activităţile noastre legate de producţia
animală.
Zona moartă masivă din
Golful Mexic, cât mărimea statului
În 1995, o lagună de gunoi
porcin, mare de opt acrii, s-a rupt în Carolina de Nord, şi s-au scurs 25 de
milioane de galoane de gunoi toxic, de două ori volumul celebrei scurgeri de
petrol Exxon-Valdez [între 260.000 – 750.000 barili sau 41.000 - 119.000 m³ de
petrol crud]. Sute de milioane de peşti din Fluviul Nou al statului au fost
omorâţi pe loc din cauza azotului din gunoi, alături de alte efecte dăunătoare
care au avut loc când contaminarea a ajuns în ocean.73
“Numărul zonelor moarte din oceane, lipsite de oxigen, a
crescut de la 49 în 1960, la 405 în 2008.” 74
— Robert J. Diaz şi Rutger
Opriţi pescuitul şi
refaceţi viaţa marină
Noi avem nevoie cu
disperare de peştele marin ca să echilibreze oceanul, altfel viaţa noastră o să
fie în pericol.
Pescuitul contribuie la
încălzirea globală mai ales prin perturbarea ecosistemelor complexe ale
oceanelor lumii. Ecosistemele marine echilibrate sunt extrem de importante,
când peste două treimi din planetă este acoperită de oceane.
Oceanul este un ecosistem
foarte complex, unde fiecare vieţuitoare are o funcţie unică. Deci, îndepărtarea
chiar şi a peştilor mici, ca oamenii să-i consume, duce la un dezechilibru în
mare. În realitate, noi vedem deja efectul acestui dezechilibru asupra
mamiferelor marine.
Opriţi pescuitul şi atunci
viaţa marină o să se refacă. Pescuitul intensiv a făcut ca sardelele să dispară
din zona de ţărm a Namibiei şi erupţiile de gaze toxice au creat o zonă moartă
care distruge ecosistemele zonei, din cauza absenţei acestei specii mici,
smerite, dar foarte puternică ecologic.75
Pescuitul intensiv a făcut
ca peştele rămas să fie şi mai mic, deci mărimea găurilor din plasele de
pescuit a trebuit micşorată ca să prindă peştele mai mic, ceea ce a făcut să
fie prinşi şi alţi peşti. Deci, a distrus şi mai mult ecosistemele marine şi a
distrus şi mai mult peştii marini. Aceştia sunt maceraţi ca nutreţ animal,
folosiţi ca îngrăşăminte sau aruncaţi înapoi în mare ca peşte mort. De exemplu,
pentru fiecare tonă de creveţi pescuiţi, trei tone de peşte sunt omorâţi în
acelaşi timp şi aruncaţi.
La fel, un studiu din S.U.A. a revelat că
porcii şi puii sunt forţaţi să consume de două ori mai multă hrană de mare
decât consumă populaţia japoneză, şi de şase ori mai mult decât consumă oamenii
din Statele Unite. Cel puţin o treime din tot peştele lumii prins astăzi este
dat animalelor de consum, nici măcar oamenilor.
“Dacă estimările diferite pe care le-am primit se
adeveresc, atunci noi suntem în situaţia în care în 40 de ani rămânem efectiv fără peşte deloc.” 76
— Pavan Sukhdev, şeful de la O.N.U. – Programul Mediului pentru
Iniţiativa Economiei Verzi
Mai este şi altă problemă
numită aciditatea, când lipsa anumitor specii de peşte a dus la creşterea
acidităţii oceanului, care la rândul său reduce capacitatea oceanului de a
absorbi CO2.
Piscicultura este ca
zootehnia pe uscat. Cele două au probleme similare de mediu, printre care
poluarea resurselor de apă. Fermele de peşte sunt zone mari, încercuite, de la
ţărmul oceanelor, unde hrana neconsumată, gunoiul de la peşti, antibioticele
sau alte medicamente şi chimicale, ajung în apa din mediul înconjurător,
dăunând ecosistemelor şi poluând sursele de apă potabilă.
Deci, cine crede că
consumul de peşte nu duce la multe stricăciuni ale mediului, vă rog să se
gândească din nou. Consumul oricărui produs animal are un impact negativ asupra
oceanelor şi a lumii noastre.
Opriţi criza de apă
Industria animală: cel mai mare consumator de
apă
“Noi trebuie să reconsiderăm practicile noastre agricole şi felul în care gestionăm resursele de apă, cu agricultura şi industria animală care folosesc până la 70% din apa curată şi până la 80% din despăduriri.”
— Ban Ki-moon
Apa înseamnă totul pentru existenţa noastră.
Noi trebuie să conservăm apa, trebuie să facem tot ce putem. Şi primul pas ca
să începem este să fim vegani, pentru că industria animală foloseşte peste 70%
din apa curată a planetei noastre.
În timp ce 1,1 miliarde de oameni nu au acces
la apa potabilă, noi risipim 3,8 miliarde de tone de apă curată preţioasă în
fiecare an pentru producţia de animale.
Noi avem [peste] şase miliarde de oameni în
această lume iar sursele de apă freatică pentru puţuri, care aprovizionează
peste jumătate din populaţia lumii noastre, mor, seacă. Şi primele zece sisteme
de fluvii mari ale lumii seacă acum sau sunt pe cale să sece. Şi trei miliarde
de oameni sunt în criză de apă.
Noi suntem în criză de apă?
O porţie de carne DE VITĂ foloseşte peste 1.200 galoane de apă.
O porţie de carne DE PUI foloseşte 330 galoane de apă.
O porţie DE POST cu TOFU, OREZ şi VEGETALE foloseşte doar 98 galoane de apă. 77
Sursa datelor: Marcia
Kreith, Water Education,
Foundation,
septembrie 1991 (Tabelul E3, p28)
Chiar dacă nu facem duş, nu ne spălăm pe
dinţi, cantitatea aceasta de apă este un nimic dacă ei nu opresc consumul de
carne.
Americanii îşi fac griji deja privind criza de
apă. Gheţarii lor s-au topit foarte mult. Şi fluviile au secat mult. În câţiva
ani, apa se poate să nu fie suficientă pentru 23 de milioane de oameni care
depind de apă ca să supravieţuiască.78
Regimul vegan bio: salvează peste 90% din apa
lumii
Producţia de carne foloseşte cantităţi masive
de apă. Se cer până la 1.200 de galoane de apă curată şi bună, apă proaspătă,
ca să produci o porţie de carne de vită.79 Din contră, o porţie
întreagă vegană costă doar 98 de galoane de apă. Adică cu peste 90% mai puţin.
Noi putem opri criza de apă. În timp ce din
ce în ce mai mulţi oameni suferă de pe urma secetelor, noi nu ne putem permite
să risipim apa. Deci, dacă vrem să oprim criza de apă şi să conservăm apa
preţioasă, trebuie să oprim producţia de animale.
Conservarea terenului
Oprirea păşunatului instensiv şi a
deşertificării
Sectorul de creştere al animalelor este cel
mai mare utilizator singular al terenului şi este distrugătorul numărul unu al
pădurii tropicale.
Noi trebuie să oprim păşunatul animal ca să
ne protejăm solul şi să ne protejăm viaţa. Păşunatul intensiv este cauza majoră
a deşertificării şi a altor stricăciuni, este responsabil de peste 50% din
eroziunea solului.
Noi avem pe Pamânt doar 30% uscat. Din aceste
30% foarte preţioase, o treime sunt folosite nu pentru supravieţuirea noastră
adevărată ci pentru păşunatul vitelor sau pentru creşterea tonelor de nutreţ
pentru hrana animalelor, toate acestea ca să producă câteva bucăţi de carne.
De exemplu, aproape un miliard de acrii sau
80% din tot terenul agricol din S.U.A., şi aproape jumătate din toată suprafaţa
S.U.A., sunt folosiţi pentru producţia de carne. Din contră, mai puţin de 3
milioane de acrii sunt folosiţi pentru creşterea tuturor produselor vegetale
din ţară.80
În Mexic, cercetările recente au arătat că
47% din teren a fost deja distrus de deşertificare, din cauza stricăciunilor de
la industria vitelor.81 Şi 50-70% din ţară suferă de pe urma secetei
de diferite grade.
Curăţarea terenului pentru industria de
animale a creat instabilitate şi degradarea serioasă a solului în tot Mexicul.
În regiunile de nord ale Mexicului, aproape două-treimi din teren este
clasificat ca fiind în stare completă sau accelerată de eroziune.82
Când vitele consumă toată vegetaţia şi bătătoresc pământul, ce rămâne în urma
lor este un teren aproape cimentat, pe care nu mai poate creşte nimic. Aceasta
înrăutăţeşte încălzirea globală pentru că mai mult carbon este eliberat din
plantele moarte şi din terenul gol.
Eradicarea foametei din lume
Dacă fiecare ar mânca o dietă pe bază de
plante, ar fi mâncare destulă ca să satisfacă 10 miliarde de oameni.
Risipa de teren pentru creşterea animalelor de consum
90% din toată soia, 80% din tot porumbul şi
70% din toate grânele crescute în Statele Unite sunt date vitelor pentru
îngrăşare, în timp ce cu această cantitate am putea hrăni cel puţin 800 de
milioane de oameni înfometaţi.84 Noi avem oameni muritori de foame,
noi avem copii care mor la fiecare cinci secunde pentru că noi folosim prea
mult teren, prea multă apă, prea multă mâncare pentru zootehnie, în loc să fie
pentru oameni.
Noi suntem în criză de hrană?
Câţi oameni în lume suferă de foame?
1,02 miliarde de oameni.
La fiecare cinci secunde, un copil moare de
foame.
Grânele date acum animalelor de consum sunt
suficiente să hrănească aproape 2 miliarde de oameni.83
— Julie Gellatley şi Tony Hardle
Dacă noi nu consumăm carne, vom folosi
produsele agricole, cerealele, ca să hrănim oamenii în loc să creştem mai multe
animale în viitor. Deci, nu va mai fi deloc foamete şi nu vor mai fi războaie
deloc din cauza foametei. Efectul este imens.
Eficienţa folosirii terenului
Sursa: USDA; FAO/WHO/UNICEF Protein Advisory Group, 2004,
În plus, cu cât folosim mai mult produsele
bio, metodele agricole naturale, cu atât avem mai multă hrană şi noi devenim
mai sănătoşi iar solul o să devină şi el mai sănătos. Şi de atunci încolo,
solul se va reface şi noi o să avem din ce în ce mai multă hrană.
Opriţi defrişarea
Noi trebuie să interzicem defrişarea şi trebuie
să plantăm mai mulţi copaci, de exemplu. Acolo unde este eroziune sau un teren
gol, trebuie să plantăm copaci.
Despădurirea este făcută, de asemenea, din
cauza producţiei de carne. Naţiunile Unite estimează că despăduririle sunt
responsabile pentru aproximativ 20% din toate emisiile de gaze de seră, deci
aproape toate despăduririle au legătură cu producţia de carne.86 80% din despăduririle Amazoniene au fost pentru
păşunatul animal ca să pregătească animalele pentru tăiere, şi ce rămâne este
pentru creşterea de soia folosită în mare parte pentru nutreţul animalelor.
În fiecare an noi tăiem păduri la fel de mari
cât Anglia, doar ca să creştem animale. De aceea, planeta noastră se încălzeşte
şi atunci din ce în ce mai multe locuri au probleme cu inundaţiile şi seceta.
Zonă de pădure tropicală de mărimea unui
teren de fotbal este distrusă la fiecare secundă ca să producă 250 de
hamburgeri.87
Noi pierdem 55 de metri
pătraţi de pădure tropicală pentru fiecare chiftea de hamburger.88
Pădurile joacă un rol extrem de important în
absorbţia CO2. De exemplu, pădurile din regiunea Nord-Vest a
Pacificului din S.U.A. sunt capabile să absoarbă jumătate din toate emisiile
statului Oregon din S.U.A.
În acord cu organizaţia ecologică Greenpeace,
8% din carbonul preluat de pădurile Pământului este depozitat în pădurile
tropicale imense din bazinul fluviului Congo din Africa Centrală. Cercetătorii
estimează că dacă se continuă defrişarea pădurilor din Congo se va elibera
aceeaşi cantitate de CO2 cât a emis Marea Britanie în ultimii 60 de
ani.89 Deci, este important să conservăm pădurea acum când putem.
Copacii atrag apa, menţin solul şi opresc
eroziunea. Şi ei ne dau oxigen şi umbră, sunt casa prietenilor pădurii,
animalele, care la rândul lor menţin planeta pe calea bună, ecologică.
[Despădurirea] nu înseamnă [doar] schimbarea
permanentă a temperaturii lumii, a ploilor şi vremii, pe care pădurea le
reglează. Nu înseamnă doar milioane de oameni care şi-au pierdut modul de trai
din cauza dependenţei de pădure. Ci înseamnă mai mult decât atât. Este vorba şi
de dispariţia speciilor de plante şi animale care este de 100 de ori mai rapidă
decât rata naturală, şi ne ruinează ecosistemele.
Din fericire, noi avem soluţia la îndemână,
soluţia vegană bio. Noi trebuie să acceptăm soluţia vegană bio ca singura care
o să ne salveze planeta acum.
Terenul pentru păşunatul şi hrana animalelor
ar putea deveni pădure care să ajute la reducerea încălzirii globale. În plus,
dacă tot terenul arabil ar fi transformat în ferme vegane bio, atunci am putea
hrăni toţi oamenii şi aproape 40% din toate gazele de seră din atmosferă ar
putea fi absorbite. Acestea se adaugă la eliminarea a peste 50% din emisiile
cauzate de creşterea animalelor de consum.90
De aceea, ca un sumar, noi putem elimina majoritatea
gazelor de seră produse de om pur şi simplu prin adoptarea unui stil de viaţă
vegan şi bio, fără produse animale.
Conservaţi energia
Costul energetic al producţiei de carne
Producţia de carne este foarte mare
consumatoare de energie şi foarte ineficientă energetic. Ca să produci doar 1
kg de carne de vită, se consumă 169 mega Joule (169 milioane de watts) de
energie, sau energie suficientă ca să conduci o maşină medie europeană 250 de
kilometri!
Sursa: Giddon Eshel şi
Pamela A. Martin. „Dieta, Energia şi
Încălzirea globală”,
Earth Interaction, Vol. 10 (2006), articolul Nr. 9.
Pentru o porţie de 170 g de carne de vită se
consumă de 16 ori mai multă energie din combustibili fosili decât pentru o
porţie de mâncare vegană ce conţine trei feluri de legume şi orez.
Şeful de la IPCC, O.N.U., dr. Rajendra
Pachauri, a subliniat că mai departe carnea cere congelare, transport şi
depozitare, creşterea şi transportul hranei animalelor, foarte multă
împachetare, foarte multă pregătire la temperaturi înalte pentru perioade lungi
de timp şi foarte mult gunoi animal ce trebuie să fie procesat şi aruncat. Producţia de carne este foarte scumpă şi
ineficientă, foarte nesustenabilă, deci este o afecere păguboasă să produci
carne.91
Costul adevărat al cărnii
“Ca să produci 0,5 kg de carne de vită se cer aproape 1.000 litri de apă, 6 kg de grâne, 17 kg de sol de suprafaţă şi energie echivalentă cu 4 litri de benzină. Dacă toate aceste costuri ar fi reflectate în
preţul
produsului, fără subvenţii, cel mai ieftin hamburger din Statele Unite ar costa
35 $.”92
— John Robbins
Refaceţi biodiversitatea
Totul pe această planetă, inclusiv noi,
este interconectat, noi ne ajutăm unii pe alţii ca să ne facem viaţa aici mai
confortabilă şi mai uşor de trăit. Dar dacă noi nu ştim asta, ne omorâm pe noi.
De fiecare dată când omorâm un copac sau un animal, noi omorâm o parte mică din
noi.
În oceane şi în apele dulci, foarte multe
specii de peşte au dispărut deja, şi ecosisteme marine întregi, cum ar fi
reciful de corali, au fost decimate din cauza practicilor cum ar fi pescuitul
cu năvodul şi cu substanţe explozive. Pe uscat, consumul de carne este
responsabil pentru despăduririle unor regiuni mari pentru creşterea nutreţului,
cum ar fi soia, care este dat animalelor de consum.
Statulul ameninţării speciilor analizat
integral pe grupe taxonomice
Credit: Secretariatul
pentru Convenţia despre Diversitatea
Biologică, Global
Biodiversity Outlook, 3, 2010. http://www.
cbd.int/doc/publications/gbo/gbo3-final-en.pdf,
p.28
Aceste activităţi care ne distrug
biodiversitatea, contribuie la creşterea alarmantă a dispariţiei plantelor şi
animalelor.93
Recuperarea fluviilor şi solului de pe urma
poluării
Dacă vrem cu adevărat să conservăm apa
curată, sigură, pentru noi şi copiii noştri, trebuie să oprim producţia de
animale şi să adoptăm alimentaţia pe bază de plante.
Agenţia pentru Protecţia Mediului din S.U.A.
estimează că agricultura, care este în mare parte destinată producţiei de
carne, este responsabilă pentru aproape trei sferturi din problemele poluării
apei din ţară.94 O singură fermă de porci cu aproape 500.000 de
porci generează mai mult gunoi pe an decât cei 1.5 milioane de locuitori din
Manhattan, oraşul New York. În statul Virginia, chiar şi fermele avicole produc
de 1,5 ori mai mult amoniac decât toţi oamenii care trăiesc în aceeaşi zonă. Nu
există nici o lege care să reglementeze acestea.
Cei 1,8 milioane de porci din Irlanda
generează mai mult gunoi decât toată populaţia de 4,2 milioane de oameni!
Pe
măsură ce pământul nu poate absorbi complet gunoiul, o mare parte din exces
ajunge în râurile şi solul nostru. Noi vorbim despre o cantitate oribilă de
material toxic care aduce un set mare de probleme, care conţine gaze toxice cum
ar fi sulfura de hidrogen şi amoniacul, reziduri de pesticide, hormoni,
antibiotice şi bacterii ca E. coli, care ar putea şi chiar duc la otrăvirea
hranei şi moartea.
Alături de gunoi sunt şi scurgerile de
chimicale de la recoltele pentru hrana animalelor, care, aşa cum au demonstrat
cercetătorii, duc la zonele moarte şi la exploziile de alge toxice, acele alge
verzi care cresc în apă.
Un astfel de eveniment a avut loc în Anglia
şi Franţa, unde sunt localizate o mare parte din fermele industriale şi o
treime din fermele de lapte. Pe coasta Angliei, gunoiul provenit din scurgeri
de chimicale care a ajuns în mare a dus la explozia de alge toxice, care emit
un gaz letal, mortal, sulfura de hidrogen. De curând la ştiri a fost prezentat
cazul unui cal care a murit într-o jumătate de minut după ce a intrat în alge.
De aceea acum se cercetează riscul asupra sănătăţii celor 300 de locuitori din
zona respectivă.
Ca lucrurile să fie şi mai grave, nu există o
reglementare a reciclării gunoiului animal, adică nimic nu poate opri aceste
activităţi de contaminare care duc la boli sau chiar la moartea unui număr
masiv de animale şi de oameni.
(Consultaţi Anexa 9 pentru
mai multe exemple despre poluarea de la gunoiul animal.)
Uşurarea costului financiar şi al sănătăţii
Salvaţi miliarde din costul de rezolvare al
schimbării climei
Liderii sunt îngrijoraţi de costul mare pe
care îl presupune rezolvarea problemei schimbării climei. Însă veştile bune
sunt acelea că dacă lumea trece la o alimentaţie fără produse animale, atunci
am putea reduce costul cu mai mult de jumătate. Asta înseamnă că noi o să
economisim zeci de miliarde de dolari.
• Costul
schimbării climei
“Un studiu al Comisiei Europene estimează că schimbarea climei ar costa aproape 74 de
trilioane de dolari. Creşterea mării cu un metru ar creşte daunele de pe urma furtunilor cu încă 1,5 miliarde de dolari.” 95
— Cercetătorii mediului F. Ackerman şi E. Stanton
“Costul inacţiunii ar putea ajunge la 176 miliarde
dolari anual, până în 2100, pentru Japonia.” 96
— Prof. Nobuo Mimura şi colegii
săi
• Economiile
din dieta vegană
Adoptarea globală a unei alimentaţii vegane ar putea reduce 80% (32 trilioane
de dolari) din suma aproximativă de 40 trilioane dolari, care reprezintă costul schimbării climei până în 2050.97
Reduce costul sănătăţii
Riscul consumului de carne pentru sănătate
este din ce în ce mai evident în aceste zile. Animalele de consum sunt hrănite
constant cu antibiotice şi hormoni în exces, care apoi sunt consumate de oameni
sub formă de carne, deci pun în pericol sănătatea oamenilor.
Mai sunt şi alte produse toxice din abatoare,
cum ar fi amoniacul şi hidrogenul sulfurat. Aceste substanţe otrăvitoare au
cauzat decese printre muncitori, din cauza toxicităţii lor extreme.
Folosită drept hrană, carnea este pur şi
simplu unul din cele mai nesănătoase, neigienice, otrăvitoare lucruri care ar
putea fi consumate vreodată de oameni. Noi nu ar trebui să consumăm niciodată
carne, deloc, dacă iubim şi preţuim sănătatea şi viaţa noastră. Fără carne o să
trăim mai mult, mai sănătos şi mai înţelept.
Din punct de vedere ştiinţific, carnea s-a
dovedit că duce la tot felul de cancere, la boli de inimă, hipertensiune
arterială, apoplexie şi obezitate. Lista poate continua. Toate aceste boli
omoară milioane de oameni în fiecare an, milioane şi milioane de oameni mor sau
sunt handicapaţi din cauza bolilor legate de consumul de carne. Tragediile
cauzate de carne nu se mai termină deloc. Noi ar fi trebuit să ştim toate
acestea până acum, riscurile fiind demonstrate atât stiinţific cât şi medical.
Noi nu am menţionat deloc până acum
condiţiile mizerabile, mediul înghesuit unde animalele sunt ţinute până când
sunt ucise şi care promovează transmisia de boli cum ar fi virusul gripei
porcine. Unele boli transmise de carne, cum ar fi forma umană a bolii vacii
nebune, sunt fatale pentru fiecare caz. Cine contactează boala vacii nebune va
muri în durere şi amărăciune. Alţi contaminanţi cum ar fi E. coli, salmonela,
etc., pot duce la probleme serioase de sănătate, pe termen lung, uneori ducând
chiar la moarte.
Într-o lume vegană nu vor mai fi deloc veşti
triste despre copilul cuiva care a murit din cauza bolii creierului sau a
paraliziei de la E. coli, bacteria fatală care îşi are originea aproape mereu
în animalele de la ferme. Nu vor mai fi deloc dureri de inimă din cauza
pandemiei de gripă porcină sau de boala vacii nebune, cancer, diabet, apoplexie
sau infarct miocardic, samonela, Ebola, etc. Chiar şi SIDA de care ne temem aşa
de mult, vine la origine de la vânatul animalelor sălbatice pentru hrană.
Bolile animale de pe urma mediului oribil, murdar din fermele industriale sunt
responsabile pentru mai mult de 75% din toate bolile infecţioase ale oamenilor.
Chiar şi laptele, care oficial ni s-a spus că
este bun pentru noi, din contră, este otrăvit şi duce la boli (şi desigur şi
pierderi financiare). Prezentăm câteva exemple: microbii bacterieni,
pesticidele şi enzimele din brânză provin din peretele intern al stomacului
animalelor; cancer de sân, de prostată şi testicular de pe urma hormonilor
prezenţi în lapte; listerioza şi boala Crohn; hormonii şi grăsimile saturate
din lapte duc la osteoporoză, obezitate, diabet şi boli de inimă.
• Preţul
cărnii şi lactatelor asupra sănătăţii
Bolile cardiovasculare au costat
503,2 miliarde $ în 2010 în S.U.A.98
Tratamentul cancerului costă 6,5 miliarde $ pe an în S.U.A.
Tratamentul diabetului costă 174 miliarde $ pe an în S.U.A.
Tratamentul individual împotriva obezităţii costă 93 miliarde $ pe an.99
Cumpăraţi timp pentru tehnologiile verzi
Noi nu putem elimina CO2 aşa de
repede pentru că nu avem în acest moment investiţiile tehnologice cu care să
înlocuim tehnologiile pe care le avem în acest moment. Câte maşini electrice
vedeţi mergând pe străzile din Statele Unite? Cât CO2 elimină ele?
Nu prea mult. Dar poluarea de la metan care vine din creşterea animalelor, dacă
o oprim, nu mai avem căldură deloc!
Există deja unele tehnici mai avansate de
captare a CO2 şi amestecare cu apa mării ca să creeze ciment.
Aceasta va reduce CO2 rezultat din alte metode de producere a
cimentului şi va reduce din CO2 nou, ca să nu mai polueze aerul.
Însă, orice tehnologie nouă ia prea mult timp ca să fie dezvoltată şi să fie
valabilă pe piaţă.
Terenul natural de câmpie şi de pădure este
mult mai eficient în a absorbi CO2 decât tehnologiile de captare,
după cum spune Programul Mediului de la O.N.U. În afară de aceasta, este
riscant, cred eu. Nu sunt încă testate. Ce se întâmplă dacă carbonul se scurge
înapoi în atmosferă într-o cantitate concentrată în felul acesta? Când îl
captăm an de an, decadă după decadă, dacă se întâmplă ceva şi se scurge, atunci
ce să facem?
Deci, cu regimul vegan, noi mâncăm ce este mai bun pentru sănătatea noastră, pentru animale, pentru mediu şi natura o să facă restul să refacă balanţa şi să salveze lumea noastră.100