- Anexe
-
ANEXE
1. Creşterea nivelului mării şi efectele sale globale
Nu sunt doar statele mici, insulare, cele care trebuie să-şi facă griji pentru creşterea nivelului mării. Peste 70% din populaţia lumii trăieşte pe platourile de lângă mare, şi 11 din cele mai mari 15 oraşe ale lumii sunt situate pe estuarele de coastă. De-a lungul secolului 20, nivelul mării a crescut între 10 şi 20 cm (4-8 inches).
IPCCul previzionează pentru secolul 21 creşterea nivelului mării între 9 şi 88 cm. Chiar şi această creştere destul de modestă o să ducă la dezastre. Inundaţiile de coastă şi stricăciunile din furtuni, eroziunea ţărmului, contaminarea cu apă sărată a depozitelor de apă dulce, inundarea deltelor de coastă şi a insulelor barieră şi creşterea salinităţii estuarelor, toate acestea sunt realităţi corespunzătoare unei creşteri mici a nivelului mării.
O posibilitate înfricoşătoare este, într-adevăr, topirea calotei de gheaţă din Groenlanda. În acord cu IPCCul: “Modelele climatice arată că încălzirea locală a Groenlandei va fi probabil de unu - trei ori mai mare faţă de media globală. Modelele calotei de gheaţă prezic că o încălzire locală mai mare de 3°C, dacă este susţinută pentru un mileniu, o să ducă la topirea completă a calotei de gheaţă a Groenlandei, având ca rezultat creştere a nivelului mării de aproape 7 metri.” (IPCC, Al treilea Raport de Analiză, Sumarul pentru politicieni).
Între calota de gheaţă a Groenlandei şi calota de gheaţă din Vestul Antarcticii, lumea s-ar putea confrunta cu o creştere a nivelului mării de 13 metri, dacă noi nu oprim drastic emisiile de gaze de seră. Chiar şi o fracţiune mică din această creştere a nivelului mării ar fi un dezastru economic şi umanitar. Următoarele consecinţe ale creşterii nivelului mării sunt posibile:
Milioane cheltuiţi pe adaptare—dacă vă puteţi permite. Un studiu recent a estimat că costul adaptării fie şi la o creştere de un metru al nivelului mării în S.U.A. ar fi de 156 miliarde de dolari (3% din PNB).
La o creştere fie şi de un metru al nivelului mării, unele ţări insulare cum ar fi
Creşterea oceanelor o să contamineze atât depozitele de suprafaţă cât şi pe cele subterane de apă proaspătă, înrăutăţind crizele curente de apă proaspătă ale lumii.
Populaţia rurală şi terenul agricol (mai ales fermele de orez) din unele coaste o să dispară.
(Sursa: http://www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change/impacts/sea_level_rise/)
2. Topirea mai mare a gheţarilor lumii
Vârfurile înzăpezite din munţii
(Sursa: http://www.sierranevadaalliance.org/programs/db/pics/1133215435_14399.f_pdf.pdf Sierra Climate Change Toolkit 2nd edition, Sierra Nevada Alliance)
Zonele de gheaţă din cel mai înalt munte din
Încălzirea globală face ca gheţarii Chinei să se micşoreze cu 7% pe an, ceea ce are un efect devastator asupra celor 300 de milioane de oameni care depind de ei pentru apă. (Sursa: “Ice-capped Roof Of World Turns To Desert” By Geoffrey Lean
Din 1930, zonele cu gheţari din munţii din Asia Centrală s-au micşorat cu 35-50% şi sute de insule mici au dispărut deja. (Sursa: http://www.unep.org/pdf/ABCSummaryFinal.pdf UNEP Atmospheric Brown Clouds: Regional Assessment Report With Focus on Asia 2008)
3. Condiţii extreme ale vremii
2010 este cel mai cald an din toate timpurile
Anul acesta va fi unul din cele mai calde din istoria înregistrată, după cum spun cercetătorii de la Administraţia Naţională Oceanografică şi Atmosferică din S.U.A. (NOAA).
Cu temperaturile din iulie care au fost pe locul doi ca cele mai ridicate din istorie, în lunile martie, aprilie, mai şi iunie s-au înregistrat cele mai mari temperaturi din istorie.
În iunie 2010, David Easterling de la Centrul de Date Climatice de la NOAA a observat un fapt neobişnuit, că masele de teren de pe întregul glob erau calde.
Mai mult, 17 ţări, alcătuind 19% din suprafaţa totală a pământului, printre care ţări din emisfera de nord cum ar fi Finlanda şi Rusia, au avut recorduri noi pentru cele mai mari valuri de căldură.
Aceasta este cea mai mare suprafaţă de teren de pe planetă care să aibă parte de temperature neobişnuit de mari în acelaşi an. Cu privire la aceste cifre alarmante, dr. Mark Serreze, directorul de la Centrul Naţional de Date despre Zăpadă şi Gheaţă, a spus: “Punctul problemei este că încălzirea globală nu s-a oprit.”
Kevin Trenberth, şeful secţiei de analiză climatică de la Centrul Naţional S.U.A. pentru Cercetare Atmosferică (NCAR), a avertizat mai departe că în asemenea condiţii, noi ar trebui să ne pregătim pentru furtuni tropicale mai mari, spunând: „Ultima dată când am avut această căldură a fost atunci când am avut sezonul record de urgane care au dus la Katrina şi Rita. Anul acesta temperaturile din Atlantic sunt mai mari decât au fost în 2005.”
În Rusia
În 2010, căldura extremă din Rusia a dus la 14.340 de decese în Moscova, doar în luna iulie. Căldura a provocat, de asemenea, cele mai mari secete din Rusia Europeană dintr-o jumătate de secol, determinând guvernul rus să interzică exportul de grâu. Căldura, la rândul ei, a cauzat pericole de incendii în aproape toată Rusia Europeană.
(Sursa: http://climateprogress.org/2010/08/07/russian-heat-wave-drought-soil-moisture-wheat)
În S.U.A
Anul 2010 a început cu condiţii de îngheţ în
În
Nordul Australiei a avut cele mai umede condiţii înregistrate vreodată din mai până în octombrie, în timp ce partea de sud-vest a avut cea mai secetoasă perioadă din record.
În
Părţi din bazinul Amazonului au fost lovite de secetă şi au atins cele mai joase cote din istoria consemnată.
(Sursa: http://seattletimes.nwsource.com/html/businesstechnology /2013716921_apyescidisastrousyear.html)
4. Dezastre globale majore din cauza incendiilor naturale
În
(Sursa: http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5gyUztdckUqzd_SFg9jClfRmHlWEg)
În Rusia
În august 2010, incendiile de pădure şi câmpuri din Rusia au scăpat de sub control, continuând să distrugă o mare parte din teritoriul său european, şapte regiuni din Rusia au declarat stare de urgenţă. În total, 520 de incendii au ars de-a lungul Rusiei, pe o arie totală de 188.225 hectare (465.000 acrii). Aproape 650.000 hectare au fost arse.
(Sursa: http://online.wsj.com/article/SB10001424052748704017904575408833952872038.html)
5. Dezastre globale majore din inundaţii
Inundaţiile singure au omorât anul acesta peste 6.300 de oameni în 59 de naţiuni în luna septembrie, după cum spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
În acord cu Swiss Re, până la 30 noiembrie aproape 260.000 de oameni au murit în îndezastre naturale în 2010. La fel, dezastrele au dus la pierderi economice de 222 miliarde dolari în 2010, mai mult decât economia din
(Sursa: http://seattletimes.nwsource.com/html/businesstechnology/2013716921_apyescidisastrousyear.html)
În
În 2010, zone mari din China au fost lovite de ploile de vară care au dus la cele mai rele inundaţii din ultimii zece ani, ducând la nenumărate alunecări de teren fatale şi au făcut ca multe fluvii mari să crească până la cota periculoasă. 1,4 milioane de case au fost distruse de inundaţii, ceea ce a dus la 275 miliarde de yuan (41 miliarde de dolari) de pierderi economice directe.
Regiunea de nord-est a Chinei a fost cel mai rău afectată, cu oraşe întregi inundate, iar râurile de lângă Coreea de Nord au crescut până la cotele critice, producând panică cu privire la inundaţii în ambele ţări.
(Sursa: http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5juX85JVgP2tsnqUSZxNgLuXejxDw)
În
Inundaţiile din
(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/2010_Pakistan_floods)
În
În ianuarie 2011, provincia
(Sursa: http://www.bbc.co.uk/news/world-asia-pacific-12102126)
6. Dezastre globale majore din cauza cutremurelor
În
• Un cutremur de 8 grade din luna mai 2008 din provincia
• Un cutremur de 6,2 grade a lovit Golmud în august 2009, ducând la alunecări de teren şi căderea a aproape 30 de case.
• În aprilie 2010, cel puţin 589 de oameni au murit şi 10.000 au fost răniţi după un cutremur de 6,9 grade din vestul Chinei.
(Sursa: http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/china/7588401/China-earthquake-kills-hundreds.html)
În Islanda şi alte ţări
Un vulcan a paralizat traficul aerian pentru zile întregi în Europa, afectând planul de călătorie a peste şapte milioane de oameni. Alţi vulcani din
În Indonezia
Pe o perioadă de 24 de ore în octombrie, Indonezia a fost lovită de trei evenimente teribile: un cutremur de 7,7 grade, un tsunami care o omorât peste 500 de oameni şi un vulcan care a pus pe fugă 390.000 de oameni.
(Sursa: http://seattletimes.nwsource.com/html/businesstechnology/2013716921_apyescidisastrousyear.html)
În jurul lumii
La începutul lui ianuarie 2010, trei cutremure mari au lovit Insulele Solomon, urmate la câteva săptămâni de un cutremur de 7 grade care a făcut praf Haiti, lăsând peste 1 milion de oameni fără case, şi omorând 230.000 de oameni, alţi 300.000 fiind răniţi. Coreea şi Japonia au fost şi ele cutremurate. Apoi
7. Criza mondială de hrană
Vremea improbabilă ameninţă stabilitatea depozitelor de hrană:
Marţi, 7 septembrie 2010, Institutul Internaţional pentru Managementul Apei din Sri Lanka (IWMI) a prezentat un raport unei adunări internaţionale de oameni de ştiinţă la Săptămâna Mondială a Apei de la Stockholm, din Suedia. Avertizând că schimbarea climei aduce ploi mult mai imprevizibile, raportul a spus că sezonul nesigur şi cantităţile variabile de apă au efecte din ce în ce mai evidente asupra siguranţei hranei şi a creşterii economice.
Aceasta se datorează mai ales faptului că aproximativ 66% din recoltele din Asia sunt hrănite de ploaie şi nu de irigaţii, în timp ce în Africa 94% sunt complet alimentate de ploi. Scoţând în evidenţă aceste exemple recente de condiţii extrem de uscate care au dus la incendiile de vară devastatoare din Rusia şi calamităţile opuse prin inundaţiile din Pakistan, Sunita Narain, şeful Centrul Indian pentru Ştiinţă şi Mediu (CSE) a spus: „Noi ajungem acolo unde avem mai multă apă, mai multe zile ploiase, dar totul este mai variabil, deci duce la secete şi apoi la inundaţii.”
(Sursa http://www.france24.com/en/20100907-erratic-global-weather-threatens-food-security)
8. Încălzirea globală: cu fiecare grad în parte
Dacă încălzirea globală contină cu rata curentă, noi ne putem confrunta cu dispariţia. Deci, ce o să se întâmple exact cu planeta dacă pământul se încălzeşte? Acesta este un ghid care ia fiecare grad în parte, cu exemple din cartea „Şase grade – viitorul nostru pe o planetă mai caldă”, de Mark Lynas, din National Geographic, 22 ianuarie 2008 (Lynus, M, 2007)
Creşterea cu 1º C
Marea fără gheaţă absoarbe mai multă căldură şi accelerează încălzirea globală; apa dulce pierdută de pe o treime din suprafaţa lumii; zonele joase de coastă inundate.
Şansa de a evita o încălzire globală cu un grad: zero.
Creşterea cu 2º C
Europenii mor din cauza valurilor de căldură; pădurile sunt distruse de incendii naturale; plantele sunt stresate şi încep să emită carbon, în loc să-l absoarbă; o treime din toate speciile sunt pe cale de dispariţie.
Şansa de a evita încălzirea globală cu două grade: 93%, doar dacă emisiile de gaze de seră sunt reduse cu peste 60% în următorii 10 ani.
Creşterea cu 3º C
Carbonul eliberat din vegetaţie şi sol accelerează încălzirea globală; moartea pădurii amazoniene; supra-uraganele lovesc oraşele de coastă; foamete în Africa.
Şansa de a evita încălzirea globală cu trei grade: mică, dacă aceste creşteri ating două grade şi iniţiază ciclul carbonului din sol şi plante.
Creşterea cu 4º C
Topirea ultimă a permafrostului care face încălzirea globală fără oprire; o mare parte din Anglia devine de nelocuit din cauza inundaţiilor severe; regiunile mediteraneene sunt abandonate.
Şansa de a evita încălzirea globală cu patru grade: mică, dacă creşterea atinge trei grade şi iniţiază topirea ireversibilă a permafrostului
Creşterea cu 5º C
Metanul de pe fundul oceanului accelerează încălzirea globală; gheaţa dispare de la ambii poli; oamenii migrează ca să caute hrană şi încearcă din greu să trăiască ca animalele, nu pe pământ.
Şansa de a evita încălzirea globală cu cinci grade: neglijabilă, dacă creşterea atinge patru grade şi eliberează metanul de pe fundul mării.
Creşterea cu 6º C
Viaţa pe pământ se sfârşeşte cu furtuni apocaliptice, inundaţii masive, focuri mari de sulfură de hidrogen şi de metan răspândite pe tot globul cu puterea unor bombe atomice; doar ciupercile supravieţuiesc.
Şansa de a evita încălzirea globală cu şase grade: zero, dacă creşterea depăşeşte cinci grade, până atunci toate ciclurile o să iasă de sub control.
9. Poluarea de la gunoiul animalelor de consum
În Statele Unite
• Aproximativ 13% din puţurile domestice cu apă de băut din Midwest conţin nivele nesigure de azot, de la scurgerile de îngrăşăminte şi din lagunele de gunoi.
• În 2001, EPA a forţat cinci ferme industriale animale să asigure apă de băut la sticle pentru locuitorii locali, din cauza activităţilor de la ferme care au contaminat apa locală de băut.
• Un studiu din 1997 a găsit că 82% din operaţiunile de la fermele de animale industriale au produs azot care depăşeşte capacitatea terenului, şi 64% au exces de fosfor, fiind ferme de păsări.
• Un raport recent de la Chesapeake Bay Foundation a indentificat că gunoiul de la găini este cauza primară a poluării ţărmului.
(Sursa: http://www.hsus.org/farm/resources/pubs/gve/for_the_environment.html)
10. Calitatea Nobilă (NQ) a animalelor şi oamenilor
“Prin meditaţie, eu am descoperit Calitatea Nobilă (NQ) a diferitelor specii, care poate fi măsurată ca procentaj, ca să arate cât de mult ele încorporează aceste calităţi ale compasiunii şi dedicaţiei necondiţionate.
Câinii şi porcii, de exemplu, fiecare au un procent impresionant de 30% NQ. Vacile au 40%. Din contră, animalele cu tendinţe mai violente şi care consumă carne, au NQ mai scăzut. Leii, de exemplu, au un NQ de 3% şi tigrii de 4%.
Cu privire la oameni, în timp ce unii din noi au – ştiţi, la general vorbind – unii din noi au NQ de 10%, mulţi dintre noi au doar 3% Calitate Nobilă. Oamenii pot învăţa de la aceste exemple de Calitate Nobilă de la animalele de lângă noi.” – Maestra Supremă Ching Hai
Calitatea iubirii (LQ) a animalelor şi oamenilor
“Este calitatea necondiţionată, calitatea iubirii dincolo de iubirea dintre soţ şi soţie, dintre mamă şi fiu, iubirea pe care o avem pentru toate fiinţele. Noi suntem gata să ne sacrificăm şi să ajutăm, fie pe beneficiarul nostru, pe un străin sau duşmanul nostru.” – Maestra Supremă Ching Hai
Mai jos sunt procentele de Calitate a Iubirii (LQ) a unora din reprezentanţii animalelor şi oamenilor, pe care Maestra Ching Hai ni le-a împărtăşit din cunoaşterea sa divină:
• Animale domestice: între 80% şi 300%
Câine 110% Porc 120%
Găină 90% Bou 110%
Cal 180%
• Animale sălbatice: între 20% şi 300%
Maimuţe sălbatice 100% Urs 110%
Elefant 100% Balenă 300%
Vaci 300% Delfin 110%
Tigru 20% Leu 21%
• Oameni: media este 20%
Cel mai mare de pe planetă: 90%
Cel mai mic de pe planetă: 5%
Sfinţii: mii de %, pentru că ei nu sunt oameni!
“NQ şi LQ sunt ambele foarte importante, în timp ce IQ (calitatea inteligenţei) poate fi sau poate nu! Noi ar trebui să ne cultivăm acest LQ. Oamenii ar trebui să se gândească la cum ne petrecem timpul preţios (timp scurt) pe această planetă.” – Maestra Supremă Ching Hai
