Note

Capitolul 1

1. Supreme Master TV, “Serviciul de anunţuri pentru schimbarea climei: Ce spun VIPurile?” Http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/sos_video/17.

2. Studiul UN la care se face referinţă aici este Henning Steinfeld et.al., “Umbra lungă a zootehniei: Problemele şi Opţiunile mediului”. Organizaţia pentru Hrană si Agricultură a Naţiunilor Unite, 2006.

3.  Robert Goodland şi Jeff Anhang au descoperit că „şeptelul contribuie anual cu 32.564 milioane de tone de GHG, echivalind cu 51 procente din emisia GHG globală.” Vezi articolul lor,”Zootehnia şi Schimbarea climei”, WorldWatch Magazine, (Nov/Dec, 2009), 10-19 http://www.worldwatch.org/node/6294.

4.  Ibid, 11.

5.  Aceasta se întâmplă deoarece atunci când grânele sunt folosite la creşterea animalelor destinate consumului uman, 90% din energia primară a cerealelor este pierdută.

6.  Supreme Master TV, “Serviciul Public de Anunţuri pentru Schimbarea Climei”

7.  Lucas Reijnders şi Sam Soret “Măsurarea impactului pe care îl au asupra mediului alegerile diferite de proteine de consum”, The American Journal of Clinical Nutrition, Vol. 78, No. 3 (September 2003), 664S-668S http://www.ajcn.org/content/78/3/664S.full.

8.  Organizaţia pentru Hrana Lumii - “Hunger Stats,” http://www.wfp.org/hunger/stats.

9.  UNEP, Evaluarea Impactului asupra mediului al Consumului şi Producţiei, iunie, 2010. http://www.unep.fr/scp/publications/details.asp?id=DTI/1262/PA.

10.  Goodland şi Anhang: „Cresterea animalelor şi Schimbarea climei”,15.

11.  Vezi Elke Stehfest et.al.,”Beneficiile legate de climă obţinute prin schimbarea dietei.” Agenţia pentru Evaluarea Mediului din Olanda. Disponibil online la http://www.pbl.nl/en/publications/2009/Climate-benefits-of-changing-diet.html.

12.  Acest studiu făcut de SIWI si IWMI (Institutul Internaţional pentru apă din Stockholm şi Institutul Internaţional pentru Administrarea Apei) „Salvarea apei: de la pamânt la furculiţă” (mai 2008) a afirmat ca 70% din apa curată este folosită la cresterea animalelor. www.siwi.org/documents/reSursas/Policy_Briefs/PB_from_Field_to_Fork_2008.pdf. Centrul pentru Cercetarea Internaţională a pădurilor (Indonezia) anunţă ca 60-70% din tăierea pădurii amazoniene din Brazilia este din cauza cerinţelor fermelor de animale. Vedeţi Centrul pentru Cercetarile Internaţionale ale Pădurilor „Impactul Nevoii de Creştere a Animalelor în Padurea Amazoniei din Brazilia”, 2 aprilie 2004. http://www.mongabay.com/external/brazil_beef_amazon.htm. De asemenea, vedeţi Cees de Haan et al. „Creşterea animalelor şi Mediul: Găsirea Echilibrului”, capitolul 2. http://www.fao.org/ag/againfo/programmes/en/lead/toolbox/FAO/Main1/index.htm.

13.  Într-un articol publicat în The Guardian 15 aprilie 2008, editorialistul George Monbiot citează statisticile şi declaraţiile de la FAQ „Deşi 100m tone de hrană vor alimenta maşinile în acest an,760m tone vor fi luate de la gurile oamenilor pentru a fi date animalelor. Aceasta ar putea acoperi nevoia globală de hrană de 14 ori. Dacă vă pasă de foametea din lume, mâncaţi mai puţină carne.” http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/apr/15/food.biofuels?INTCMP=SRCH.

14.  În februarie 2009 Agenţia pentru Evaluarea Mediului din Olanda a publicat un raport nou incluzând recomandările pentru olandezi şi pentru departamentele legislaţiei internaţionale care se ocupă de susţinerea mediului. Raportul aduce concluzia că 20 trilioane $ sau 50 % dintr-un total al costurilor estimat la 40 trilioane $ ar putea fi salvate printr-o trecere globală la o dietă săracă în carne. Iar o tranziţie mondială la o dietă complet vegană, fără produse animale, ar ajunge să salveze un procent de 80% pâna în 2050. Vezi Elke Stehfest et al., „Beneficiile obţinute în evoluţia climei prin schimbarea dietei.” Agenţia Olandeză pentru Evaluarea Mediului, 2009, abstract online la http://www.pbl.nl/en/publications/2009/Climate-benefits-of-changing-diet.html. De asemenea, vezi pe Supreme Master TV interviuri cu dr. Joop Oude Lohui, conducător de departament la Agenţia Olandeză pentru Cercetarea Mediului, intitulat: ”Trecerea Globală la o dietă Vegană ar putea reduce costurile legate de schimbarea climei cu 80%: studiu PBL”, disponibil online pe http://Http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/sos_video/95.

15.  Ibid.

Capitolul 2

16.  Omul de ştiinţă Jay Zvally care studiază clima în cadrul NASA descrie urgenţa situaţiei după cum urmeaza: „Oceanul Arctic ar putea ramine fara gheaţă la sfârşitul verii lui 2012, mult mai repede decât au spus prezicerile anterioare.” Vezi „Gheaţa Arctică ar putea să dispară în 5 ani”. Telegraph, 12 decembrie 2007. http://www.telegraph.co.uk/earth/earthnews/3318239/Arcticice-could-be-gone-in-five-years.html.

17.  Oamenii de ştiinţă de la Centrul National de Zapadă şi Date ale Gheţii au descoperit că în anul 2009, gheaţa mai veche de 2 ani masura mai puţin decât 10% din stratul de gheaţă, la sfârşitul lui februarie. Vedeţi: „Gheaţa din oceanul Arctic este mai nouă şi mai subţire la schimbarea anotimpurilor”, Arctic Ice News and Analysis, 6 aprilie 2009. http://nsidc.org/arcticseaicenews/2009/040609.html.

18.  Directorul Centrului Naţional de Date pentru Zapadă şi Gheaţă, dr.Mark Serreze, afirmă: “Noi am putea fi foarte bine într-o mişcare rapidă de declin în sensul că putem atinge un moment maxim. Momentul maxim este acum.Vedem cum se întâmplă asta acum”, citează în R.Black.”Gheaţa Arctică este în momentul ei de declin maxim.” BBC News, 28 august 2008 http://news.bbc.co.uk/2/hi/7585645.stm. Centrul Naţional de Date pentru Zapadă şi Gheaţă din S.U.A. declară de asemenea: „Gheaţa Oceanului Arctic atinge extensia minimă anuala la mijlocul lui septembrie. În acest august (2010), extinderea gheţii a fost a doua oară cea mai scăzută din înregistrările satelitului, după 2007. În 3 septembrie (2010) extinderea gheţii a scăzut sub cea mai scăzută valoare înregistrată la schimbarea anotimpului în 2009, pentru a deveni a treia valoare scăzută din înregistrările prin satelit. Pasajul Northwest şi Drumul Marii Nordului sunt în mare masură fără gheaţă, permiţând potentialul pentru o navigare circulară a Oceanului Arctic. Vă rugăm vedeţi „Extinderea minimă a gheţii în Oceanul Arctic, date recente”, 27 septembrie 2010. http://nsidc.org/arcticseaicenews/2010/092710.html.

19.  Jonathan L.Bamber, „Analiza potenţialului creşterii nivelului mării ca urmare a colapsul stratului de gheaţă al Oceanului Antarctic de Vest.” Science, 15 mai 2009, 324:901-903(DOI:10.1126/science.1169335) (în articolele de cercetare.) Abstractul online la http://www.sciencemag.org/content/324/5929/901.short.

20.  De la Cercetarea Geologică din S.U.A: „Ciclul apei: depozitul de apă în gheaţă şi zăpadă”. Disponibil online la http://ga.water.usgs.gov/edu/watercycleice.html.

21.  Organizatia Internaţională pentru Migrare: „Migrarea, Schimbarea climei şi Degradarea mediului: o relaţie complexă.” Disponibil online la: http://www.iom.int/jahia/Jahia/complex-nexus.

22.  La a 3-a Conferinţă UNFCCC ţinută în Kyoto, Japonia, H.E.Maumoon Abdul Gayoom Maldives a făcut apel la liderii lumii să vorbească despre schimbarea climei, spunând urmatoarele: „Maldivele formează un stat mic. Noi nu suntem în măsură să schimbăm cursul evenimentelor în lume. Dar ceea ce faceţi sau nu faceţi aici va influenţa în mare măsură soarta poporului meu. Şi poate schimba, de asemenea, cursul istoriei lumii.”

23.  Universitatea din Alaska, Fairbanks: „Bulele de metan din Lacurile Arctice: acum şi la sfârşitul ultimei epoci de gheaţă”, Science Daily, 26 octombrie2007. http://www.sciencedaily.com/releases/2007/10/071025174618.htm. De asemenea, vedeţi: „Oamenii de ştiinţă au găsit crescute nivelele de gaz metan în Oceanul Arctic”, Science Daily, 18 decembrie 2008. http://www.sciencedaily.com/releases/2008/12/081217203407.htm. Într-un număr al rapoartelor recente, oamenii de ştiinţă au documentat eliberarea intensă de metan din zonele mării linga Siberia de Est, Rusia şi Spitsbergen.Vedeţi de exemplu Judith Burns „Metanul iese din adâncul Mării Arctice”, BBC News, 19 august 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/8205864.stm , şi Steve Connor „Exclusiv: bomba cu ceas a gazului metan”. The Independent, 23 septembrie 2009: http://www.independent.co.uk/environment/climate-change/exclusive-themethane-timebomb-938932.html.

24.  Vedeţi John Atcheson „Ticăitul bombei metanului”, Baltimore Sun, 15 decembrie 2004, de la http://www.commondreams.org/views04/1215-24.htm.

25.  dr.Gregory Ryskin de la Northwestern University a discutat despre cercetările sale arătând că în urmă cu 250 de milioane de ani explozia metanului din ocean a provocat extincţia a 90% dintre speciile marine şi a 75% dintre speciile terestre, adaugând:”Daca s-a întâmplat odată, se poate repeta.” http://pangea.stanford.edu/research/Oceans/GES205/methaneGeology.pdf.

26.  De exemplu, într-un interviu pe Supreme Master Television, dr. Jagdish Bahadur, cercetător al gheţii din India, a discutat relaţiile dintre retragerea gheţii şi dezastre, cum ar fi inundaţiile şi secetele, după cum urmează: „Gheţarii din Himalaia sunt în general în retragere, ca pretutindeni pe planetă, din cauza încălzirii globale. Continuarea topirii acestora în acest ritm va duce la inundaţii masive. Imediat ce gheţarii se retrag, ei vor elibera mai multa apă, urmată de secete severe.” Supreme Master TV: „Gheţarii din Himalaia dispar”, 25 martie 2009. http://http://SupremeMasterTV.com/bbs/board.php?bo_table=sos_video&wr_id=83&goto_url.

27.  Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite: “Evenimente extreme”. http://www.epa.gov/climatechange/effects/extreme.html.

28.  Anne Minard, “N-or să mai fie gheţari în Parcul Naţional până în 2020?” National Geographic, Ştiri, 2 martie 2009: http://news.nationalgeographic.com/news/2009/03/090302-glaciers-melting.htm.

29.  Universitatea din Colorado la Boulder: „Provizia de apă din Vest este ameninţată de schimbarea climei: încălzirea climei ar putea secătui rezervorul de provizii de apă din Bazinul Fluviului Colorado pâna la mijlocul secolului”. Iulie 2009: http://geology.com/pressrelease/colorado-river-water-supply/.

30.  „Pierderea Gheţarilor din Munţii Anzi ameninţă provizia de apă”, Tehran Times, 28 noiembrie 2007 http://www.tehrantimes.com/index_View.asp?code=158041.

31.  Pew Oceans Commission: „Oceanele vii ale Americii: un grafic care arată direcţia de schimbare a oceanelor - un raport pentru naţiune, 2003. Disponibil online la http://www.pewtrusts.org/our_work_report_detail.aspx?id=30009.

32.  Diaz, R J. şi R. Rosenberg: „Răspândirea zonelor moarte şi consecinţele pentru ecosistemul marin”, Science, Vol. 321. no. 5891 (2008): 926 – 929. http://www.precaution.org/lib/marine_dead_zones_growing.080815.pdf.

33.  “Stocurile de peşte mare vor scădea în proporţie de 90%, spun studiile” - National Geographic News, 15 mai 2003. http://news.nationalgeographic.com/news/2003/05/0515_030515_fishdecline.html.

34.  „Peştele din ocean poate să dispară pâna în 2050”, Discovery News, 17 mai 2010. http://news.discovery.com/earth/oceans-fish-fishing-industry.html.

35.  Robert McClure, “Oceanul care moare este alarma roşie!’” Seattle Post Intelligencer, 7 mai 2002: http://www.seattlepi.com/local/69418_whale07.shtml 

36. De exemplu, incendiile naturale din Sâmbăta Neagră care au ars în statul Victoria din Australia sâmbătă, 7 februarie 2009, au produs cea mai mare pierdere de vieţi omenesti a ţării datorata incendiilor naturae. 173 de persoane au murit ca rezultat al flăcărilor şi 414 au fost răniţi. http://www.abc.net.au/innovation/blacksaturday/#/stories/mosaic.

37.  Banca Mondială - Sustenabilitatea mediului din Republica Peru: o cheie pentru reducerea sărăciei în Peru. Analizele de mediu ale ţării. Departamentul pentru dezvoltarea ecologică şi sustenabilă. America Latină şi Regiunea Carraibe. Washington DC, 2007. De asemenea, vedeţi: Banca Mondială: “Schimbarea climei, aspecte în agricultură: date din Peru”. Ianuarie 2009, p. 3: http://sitereSursas.worldbank.org/INTLAC/ReSursas/257803-1235077152356/Country_Note_Peru.pdf.

38.  „Copiii mor din pricina iernii friguroase din Peru”, BBC News,12 iulie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/8146995.stm.

39.  Agenţia pentru Protecţia Mediului din S.U.A.: „Schimbarea Climei - sănătatea şi efectele mediului: evenimente extreme”. http://www.epa.gov/climatechange/effects/extreme.html.

40.  „Treizeci şi opt de procente din suprafaţa lumii sunt în pericol de a se transforma în deşert.” Science Daily, 10 februarie 2010: http://www.sciencedaily.com/releases/2010/02/100209183133.htm.

41.  Seceta a provocat lipsa de apă pentru 5 milioane de oameni din China,” Earth Times, 23 august 2009: http://www.earthtimes.org/articles/news/282501,drought-causeswatershortage-for-5-million-people-in-china.html.

42. „Incendiul din Australia a produs 200 de decese” CBN News, 17 februarie 2009. http:// www.cbc.ca/world/story/2009/02/17/australia-wildfires.html.

43.  „Ce este defrişarea?” Planuri de învăţat de Lisa M.Algee, doctorant în Educaţia Mediului, Universitatea din California la Santa Cruz http://kids.mongabay.com/lesson_plans/lisa_algee/deforestation.html.

44.  World Wildlife Foundation: “Defrişarea”. http://wwf.panda.org/about_our_earth/about_forests/deforestation.

45.  Yacov Tsur et.al., Stabilirea unui preţ pentru irigaţii: principii şi cazuri din ţările în curs de dezvoltare. Washington: Resurse pentru viitor, 2004, 220.

46.  „Argentina a pierdut aproape 70% din pădurile sale în timpul unui secol”, France 24, 1 octombrie 2009. http://www.france24.com/en/20090926-argentina-has-lost-nearly-70-itsforests-century-soy-crops-environment.

47.  Rhett A.Butler: „98% din suprafaţa necesară urangutanilor dispare în următorii 15 ani”, Mongabay.com 11 iunie 2007. http://news.mongabay.com/2007/0611-indonesia.html. Vedeţi la fel UNEP: “The Last Stand of the Orangutan”, valabil online la: http://www.unep.org/grasp/docs/2007Jan-LastStand-of-Orangutan-report.pdf 

48.  Mai multe vor fi discutate despre carbonul negru. Este suficient de spus aici că oamenii de ştiintă Drew Shindell şi Greg Faluvegi de la Institutul Goddard pentru Studii Spatiale şi Universitatea Columbia din cadrul NASA au gasit că acest carbon negru este al doilea sau al treilea dintre cei mai importanţi agenţi individuali ai încălzirii, dupa metan şi CO2, şi este responsabil pentru 50% din topirea Oceanului Arctic. Vezi Drew Shindell and Greg Faluvegi: „Răspunsul climei la forţa de răspândire (a carbonului negru) în regiune pe perioada secolului douazeci”. Nature Geoscience 2 (aprile 2009), 294—300. La fel, Noel Keenlyside, cercetatorul climei la Institutul Leibnitz pentru Ştiintele Marine din Germania puncteaza: „În zonele Oceanului Arctic şi Antarctic, depunerile de carbon negru pe zapadă şi gheată au făcut ca aceste suprafeţe să absoarbă mai multă caldură de la soare”. Noel Keenlyside: „Ştiinţa atmosferică: legea pentru aerul curat şi încalzirea climei în zona arctică”, Nature Geoscience 2, (2009): 243 – 244. Abstract online la: http://www.nature.com/ngeo/journal/v2/n4/full/ngeo486.html.

49.  Julia Whitty: „Extincţia animalelor: o mare ameninţare pentru umanitate”. The Independent, 30 aprilie 2007 http://www.independent.co.uk/environment/animal-extinction--the-greatest-threat-to-mankind-397939.html.

50.  IPCC (Panelul Interguvernamental despre Schimbarea Climei) Al patrulea raport al estimării încăzirii Globale: schimbări în compuşii atmosferici şi în forţa de răspândire. 2007, 212. Disponibil online la http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/wg1/ar4-wg1-chapter2.pdf.

51.  Pentru mai multe detalii, vă rugăm vedeţi studiul Forumului Umanitar Global: „Impactul schimbării climei asupra omului: anatomia unui liniştit”. Disponibil la http://www.eird.org/publicaciones/humanimpactreport.pdf.

52.  Kevin Watkins - Raportul asupra Dezvoltării Omului din 2006: dincolo de lipsuri - putere, sărăcie şi criza globală a apei. United Nations Development Programme, 2006, 20, 23. http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2006.

53.  FAQ: “1,02 miliarde de oameni suferă de foame - a şasea parte din omenire este subnutrită, mai mult ca niciodata înainte.” FAO Media Center, 19 iunie 2009. http://www.fao.org/news/story/0/item/20568/icode/en.

54.  Megan Rowling: „Schimbarea climei a provocat 315 000 decese pe an, raport anual.” Reuters, 29 mai 2009 http://www.reuters.com/article/idUSLS1002309.

55.  Ibid.

56.  „Ministrul Sănătăţii din Peru avertizează despre o posibilă febră dengue în Lima, şi insistă pentru prevenirea acesteia.” Andean Air Mail and Peruvian Times, 2 martie 2009: http://www.peruviantimes.com/peru-health-ministry-warns-of-possible-dengue-fever-inlima-insists-onprevention/021936.

57.  Este acceptat pe scară largă că cresterea numarului de inundaţii şi secete produse de încălzirea globală ajută la raspândirea epidemiilor în zonele nepregătite pentru boli. De exemplu, Washington Post a anunţat recent: „Malaria se urcă pe munţi pentru a atinge populaţiile aflate la înalţimi mari în Africa şi America Latină. Holera creşte în mările calde. Febra dengue şi boala Lyme se duc spre nord. Virusul West Nile, nevăzut niciodată pe acest continent pâna acum 7 ani, a infectat mai mult de 21.000 de oameni în Statele Unite şi Canada, şi a ucis mai mult de 800. OMSul a identificat mai mult de 30 de boli noi sau în revenire în ultimii treizeci de ani, un fel de explozie care nu s-a mai întâmplat decând revoluţia industrială a adus laolaltă mase de oameni în oraşe.” Vedeţi Struck, Doug: “Schimbarea climei conduce bolile spre teritorii noi”. The Washington Post, 5 mai 2006, accesibil din 8 octombrie 2010. http://www.internationalnewsservices.com/articles/1-latest-news/17833-climate-changespreads-infectious-diseases-worldwide.

58.  De la „Oamenii de stiinţă: Oceanul Arctic ţipă - încălzirea globală pare ca a depăşit punctul critic”, Fox News,12 decembrie 2007. Disponibil online la: http://www.foxnews.com/story/0,2933,316501,00.html.

59.  De la:„Creşterea animalelor este o ameninţare majoră pentru mediu: sunt necesare remedii urgente.” FAO Newsroom, 29 noiembrie 2006. Disponibil la: http://www.fao.org/newsroom/en/news/2006/1000448/index.html.

60.  De la Peter Fricker „Vă faceţi griji din cauza mediului? Mâncaţi mai puţină carne.” Global and Mail, 23 ianuarie 2008. Disponibil online la: http://www.theglobeandmail.com/news/world/article661961.ece.

61. Jerry Mayer şi John P. Holms eds., „Bite-size Einstein: Quotations on Just About Everything from the Greatest Mind of the Twentieth Century.” St. Martin’s Press, New York, 1996, p. 10.

Capitolul 3

62.  I.P.C.C., Al Patrulea Raport de Analiză, 212.

63.  Kirk Smith, “Controlaţi metanul înainte de ingineria geologică riscantă, vă rugăm”, New Scientist 2714 (25 iunie 2009). http://www.goodplanet.info/eng/Contenu/Pointsde-vues/Methane-controls-before-risky-geoengineering-please/(theme)/268

64.  Goodland şi Anhang, “Industria animală şi schimbarea climei.”

65.  William Collins, profesor al Ştiinţei planetare şi a pământului, Universitatea California, Berkeley, S.U.A., a subliniat deja despre schimbarile bruşte pe care metanul le poate induce în schimbarea climei: „Moleculele de gaz metan închise în bucăţile de apă îngheţată sunt într-o formă aşa de concentrată încât când gheaţa se topeşte îşi maresc de 164 de ori volumul îngheţat şi sunt de 72 de ori mai puternice decât dioxidul de carbon, ca gaz de seră.” Vedeţi şi Peter Preuss „Impact: despre pragul schimbării bruşte de climă.” Berkeley Lab News Letter, 17 septembrie 2008. http://newscenter.lbl.gov/featurestories/2008/09/17/impactson-the-threshold-of-abrupt-climate-changes/.

66.  Pentru mai multe detalii despre metanul eliberat din mare, vedeţi Cornelia Dean: „Studiile spun că eliberarea metanului din adâncimea mării este pe cale să se întâmple.” The New York Times, 4 martie, 2010. http://www.nytimes.com/2010/03/05/science/earth/05methane.html. La fel, Michael Fitzpatric: „Eliberarea metanului pare mai puternică.” BBC News, 6 ianuarie 2010. http://news.bbc.co.uk/2/hi/8437703.stm. În ce priveste metanul eliberat din lacuri, K. M. Walter et al. „Producţia de metan şi emisia de bule din lacurile arctice- implicaţiile izotopice pentru resurse şi vremuri.” Journal of Geophysical Research 113. http://www.fs.fed.us/pnw/pubs/journals/pnw_2008_Walter001.pdf. La fel, K. M. Walter et al. „Fierberea metanului din lacurile dezgheţate ale Siberiei - un feedback pozitiv al încălzirii climei” Nature (2006) 443. http://www.nature.com/nature/journal/v443/n7107/abs/nature05040.html.

67.  Katey Walter: „Lacurile din Siberia lasă să se spargă bomba cu ceas a încălzirii globale?” Science Daily, 8 sepembrie 2006. http://www.sciencedaily.com/releases/2006/09/060908094051.htm.

68.  Peter Ward: „Impactul din adâncime”, Scientific American, 18 septembrie 2006, http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=impact-from-the-deep&sc=I100322. La fel şi cuvântarea sa despre extincţia în masă pe Supreme Master TV, “Learning from the Past: Mass Extinctions and GlobalWarming with Dr. Peter Ward,” Sept. 23, 2009, http://http://SupremeMasterTV.com/pe/?wr_id=87&page=4&page=4#v. Vedeţi şi L.R. Kump, A. Pavlov şi M. A. Arthur: „Eliberarea masivă de sulfură de hidrogen la suprafaţa oceanului şi în atmosferă în timpul perioadelor de sufocare oceanică.” Geology v. 33 (2005), 397–400.

69.  Oamenii de ştiinţă au descoperit că „industria produselor din carne (inclusiv carne, ouă şi lapte) este responsabila de 65% din emisia produsă de oameni de oxid de azot.” Vedeţi Steinfeld et.al., „Umbra lungă a zootehniei”, 114.

70.  Un numar de studii s-au ocupat de această problemă, în special cele ale profesorului Heitor Evangelista şi colegii de la Janeiro State University din Brazilia, profesorul Mark Jackson de la Universitatea din California la Berkeley, Greenpeace şi Prietenii Pămâmtului.Vedeţi noile raporturi de Lauren Morello: „Îndepărtarea emisiilor de funingine ar putea încetini schimbarea climei în regiunea Arctică”, Scientific American, 2 august 2010. http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=cutting-soot-emissions-may-slow-climate-change-in-the-arctic. La fel, Randy Boswell: „Funinginea este a doua cauză care duce la schimbarea climei: studiu” Ottawa Citizen, 1 august 2010. http://www.ottawacitizen.com/technology/Soot+second+leading+cause+climate+change+study/3349011/story.html?cid=megadrop_story#ixzz0vekfEf8s.

71.  Vedeţi: „Un interviu cu Dr. Kirk Smith, profesor de Sănătatea Globală a Mediului, la UC Berkeley,” Supreme Master TV, July 1, 2008. Http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/sos_video/21.

72.  Monica Bruckner, “Zona moartă din Golful Mexic”. http://serc.carleton.edu/microbelife/topics/deadzone.

73.  SIWI şi IWMI: „Salvarea apei – de la pământ la furculiţă”. Vedeţi de asemenea: Natural ReSursas Defense Council: “Date care arată poluarea fermelor de animale”. http://www.nrdc.org/water/pollution/ffarms.asp.

74.  Diaz şi Rosenberg: „Răspândirea zonelor moarte şi consecinţele pentru ecosistemul marin”.

75.  Dr. Bakun şi colega sa, dr. Scarla Weeks de la Universitatea din Cape Town din Africa de Sud, au afirmat că pescuitul intensiv de sardele pe coasta de sud a Africii a fost un factor favorabil în erupţia a două gaze puternice: sulfura de hidrogen şi metanul, de pe fundul Oceanului Atlantic. Sulfura de hidrogen provoacă un miros oribil, de ouă putrede, care a împovarat (şi a şocat) locuitorii comunităţilor din Namibia, în timp ce a otrăvit peştii şi a provocat zonele moarte cu oxigen puţin.” Vedeţi Andrew Bakun şi Scarla J. Weeks, “Greenhouse gasbuildup, sardines, submarine eruptions and the possibility of abrupt degradation ofintense marine upwelling ecosystems” Ecology Letters (2004) vol.7, issue 11, 1015–1023. http://woldlab.caltech.edu/~tristan/silence/bakun_2004_eco_letters.pdf.

76.  De la Thomas Lane: „O.N.U. avertizează oficial despre pierderile industriei de peşte” BBC News, May 21, 2010, http://www.bbc.co.uk/news/10128900.

77.  David Pimentel, ecologist şi profesor emerit la Cornell University, S.U.A., avertizează: „Cu un procent de 87% din totalul de apă folosit pentru creşterea animalelor, Statele Unite vor deveni în curând o ţară în criză de apă.” Pimentel: „S.U.A. ar putea hrăni 800 de milioane de oameni cu grânele date animalelor”, recomandă ecologistul de la Cornell oamenilor de ştiinţă din zootehnie. Cornell Science News, 7 august 1997, http://www.news.cornell.edu/releases/aug97/livestock.hrs.html.

78.  Vedeţi, de exemplu Anne Minard: „N-or să mai fie gheţari în Parcul Naţional al Gheţarilor pâna în 2020?” National Geographic News, 2 martie 2009. http://news.nationalgeographic.com/news/2009/03/090302-glaciers-melting.html. Pentru un raport ştiinţific, vedeţi R.D. Moore et al.: „Schimbarea gheţarilor în vestul Americii de Nord - influenţa asupra apei, riscurile geomorfice şi calitatea apei” Hydrological Processes 23 (2009), 42–61. DOI: 10.1002/hyp.7162. http://www.glaciers.pdx.edu/fountain/MyPapers/MooreEtAl2009_GlacierChangeWaterRunoff.pdf.

79.  Un studiu clasic pe acest subiect este Marcia Kreith „Impactul apei în producţia de hrană din California”, pregătit pentru Water Education Foundation, Sacramento, CA. 1991. http://www.sakia.org/cms/fileadmin/content/irrig/general/kreith_1991_water_inputs_in_ca_food_production-excerpt.pdf.

80.  Marlow Vesterby şi Kenneth S. Krupa „Folosirea majoră a pamântului în Statele Unite” (SB973) September 2001. http://www.ers.usda.gov/publications/sb973/sb973.pdf.

81.  Vedeţi „Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD) - Zece ani, O.N.U. notează Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării solului” 17 iunie 2004. http://www.unccd.int/publicinfo/pressrel/showpressrel.php?pr=press01_06_04.

82.  Yacov Tsur „Costul apei de irigaţie” 220.

83.  Juliet Gellatley şi Tony Hardle: „Arca liniştită - o expunere înfiorătoare a cărnii.” Harper Collins Publishers Ltd., 1996.

84.  Harvey Blatt „Hrana Americii: ce nu ştiţi despre ceea ce mâncaţi”. Boston: MIT Press, 2008, 136.

85.  De la “Ştiinţa şi soluţia pentru încălzirea globală” Supreme Master Television, August 2008. Http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/sos_video/16.

86.  În acord cu oamenii de ştiinţă de la IPCC, defrişările sau suprafeţele defrişate contribuie cu 17,4% pâna la 30% din emisiile de gaze de seră.Vedeţi IPCC, „Al Patrulea Raport de Analiză, Raportul Sintetic”, secţia 2, p. 36 şi „Raportul Grupului de Lucru”, secţia 7, p. 527.

87.  John Robbins „Dieta pentru o nouă America”, fragmente din http://whitt.ca/soapbox/vegetarian.html.

88.  Julie Denslow şi Christine Padoch „Oamenii din pădurile tropicale” Berkeley, University of California Press, 1988, 169.

89.  Vedeţi Greenpeace UK: „Pădurea Congo din Africa Centrală”. http://www.greenpeace.org.uk/forests/congo.

90.  Un studiu făcut de Institutul Rodale, S.U.A., afirmă: „Chiar dacă clima şi tipul solului afectează depozitarea de CO2, aceste eforturi de cercetări multiple verifică faptul că agricultura bio, dacă este practicată pe cei 3,5 miliarde de acrii de teren arabil ar putea reţine în jur de 40% din emisiile curente de CO2”. Vedeţi de asemenea Timothy LaSalle şi Paul Hepperly: „Fermele regenerative bio: o soluţie la încălzirea globala”(2008) 2. Disponibile online la http://www.rodaleinstitute.org/files/Rodale_Research_Paper-07_30_08.pdf.

91.  Într-un interviu pe Supreme Master TV, profesorul de ştiinţe geofizice dr. David Archer, de la Universitatea din Chicago, notează: „Este foarte clar că atunci când creşti grâne şi apoi hrăneşti animalele cu ele şi apoi mănânci animalele, pierzi 90% din energia de la grâne, şi astfel nu numai că hrăneşti mai puţini oameni prin acest tip de agricultură, dar, aşa cum am descoperit, este necesară o cantitate de combustibil mult mai mare pentru a face ca aceasta să se întâmple”. Vedeţi Supreme Master TV „Ştiinţa şi soluţia pentru schimbarea climei”. De asemenea, Salvaţi Pământul Internaţional a prezentat un rezumat pentru cel mai mare cost al producţiei de carne astfel: „12 pounds(1 pound: 0,454 kg) de cereale fac 8 bucăţi de pâine sau două farfurii de spaghete. 5,11 metri pătraţi de pădure tropicală: pentru fiecare 0,45 kg de carne din pădurea tropicală, aproximativ 300 kg din materia vie, preţioasă, este distrusă, incluzând 20 până la 30 de specii de plante, peste 100 de specii de insecte şi zeci de mamifere şi reptile. 2,500 galoane de apă: acestea ar putea fi folosite pentru creşterea a peste 25 kg de fructe şi vegetale.” Vedeţi Salvaţi Pământul Internaţional, “Afişul hamburerului”. http://www.earthsave.org/support/hamburgerSMALL.pdf.

92.  John Robbins „Dieta pentru o nouă America: în ce fel alegerea hranei vă afectează sănătatea, fericirea şi viaţa viitoare pe pământ”. Tiburon: H. J. Kramer, 1987, 367.

93.  Aici sunt câteva numere şi statistici. În acord cu un studiu dat de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, 30% din lumea mamiferelor, păsărilor şi amfibiilor sunt ameninţate în mod curent cu dispariţia din cauza acţiunilor umane”. Vedeţi „The Millennium Ecosystem Assessment Report” 2005. Peste un milion de specii vor fi pierdute în următorii 50 de ani. Mai mult, printre cele 45.000 de specii monitorizate de IUCN, 40 % au fost ameninţate cu disparitia în 2008. Vedeţi „IUNC Lista Roşie arată criza lumii mamiferelor” IUCN News Release, 6 octombrie 2008. http://www.iucn.org/search.cfm?uNewsID=1695.

94.  Oficiul General de Contabilitate din S.U.A. a stabilit cu mult timp în urmă că creşterea animalelor în general produce de 130 de ori mai multă distrugere decât oamenii. Porcii produc de 3 ori mai multe excremente decât oamenii, şi vacile produc de 21 de ori cantitatea de gunoi generată de oameni. Vedeţi „Animal Agriculture Waste Management Practice”, 1999. http://www.gao.gov/archive/1999/rc99205.pdf

95.  F. Ackerman şi E. A. Stanton „Schimbarea climei – costurile inacţiunii. Raport pentru prietenii Pământului Angliei, Wales şi Irlanda de Nord” 2006. http://www.foe.co.uk/reSursa/reports/econ_costs_cc.pdf. Also see F. Ackerman, Climate Change: Costurile inacţiunii: dovezi prezentate către: Comitetul Camerei despre Eenrgie şi Comerţ din Congresului Statelor Unite, 2009. http://www.e3network.org/opeds/Ackerman_testimony_April22.pdf.

96.  De la B.Barrett şi A.Lim: „Japonia suportă costuri enorme din cauza climei” OurWorld 2.0 (United Nations University), 30 iunie 2009. http://ourworld.unu.edu/en/japanexamines-costs-of-climate-change/.

97.  Elke Stehfest et.al.: „Beneficiile climatice ale schimbării dietei.” Agenţia de Analiză a Mediului din Olanda, 2009. Disponibil online la: http://www.pbl.nl/en/publications/2009/Climate-benefits-of-changing-diet.html.

98.  Asociaţia Americană a Inimii: „Statisticile bolilor de inimă şi ale apoplexiei”, Circulation, 2010; 121; e46-e215 p. e206. http://circ.ahajournals.org/cgi/content/full/121/7/e46.

99.  Vedeţi Centrul pentru studiul Controlului şi Prevenirii Bolilor: “Diabetul – succesul şi oportunităţile în prevenirea şi controlul la nivelul populaţiei – o privire scurtă 2010”. http://www.cdc.gov/chronicdisease/reSursas/publications/aag/ddt.htm. La fel, F.G. Jansman et al., “Consideraţiile costurilor în tratamentul cancerului colorectal” Pharmacoeconomics. No. 25 (2007), 537-562. Abstract online la http://ideas.repec.org/a/wkh/phecon/v25y2007i7p537-562.html.

100.  Aceste fragmente sunt luate din interviurile Maestrei Supreme Ching Hai cu jurnalistul Ben Murnane din 7 iulie 2009. Interviul a fost publicat în 12 iulie 2009, în Irish Sunday Independent, Irlanda, sub titlul “O chemare urgentă pentru salvarea planetei noastre”. http://www.http://SupremeMasterTV.com/wow/?wr_id=365&page=9&page=9#v.

101. Foodwatch, August 2008, “Bio: salvatorul climatic.” http://foodwatch.de/foodwatch/content/e6380/e24459/e24474/foodwatch_report_on_the_greenhouse_effect_of_farming_05_2009_ger.pdf.

102.  Ibid.

103.  Vezi Gowri Koneswaran şi Danielle Nierenberg: „Producţia fermelor globale de animale şi încălzirea globală: impactul şi atenuarea schimbărilor de climă” (discuţii), Environmental Health Perspectives, 116(5) (May 2008): 578–582, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2367646.

104.  William Lambers: „250.000 de oameni mor de foame în fiecare zi” History News Network (George Mason University), 7 octombrie 2007, http://hnn.us/articles/27396.html.

Capitolul 4

105.  La conferinţa video ţinută în ianuarie 2008 în Los Angeles, S.U.A., Maestra Supremă Ching Hai a răspuns la o întrebare legată de mesajul pe care ar dori să-l ofere liderilor lumii. Acest paragraf este o parte din răspunsul său.

106.  În septembrie 2010, numărul de ţări care au adoptat interzicerea fumatului au atins 94.

107.  WorldWatch Institute. “E vorba de scară – preţul cărnii” World Watch Magazine, iunie - august 1994. Disponibil online la http://www.worldwatch.org/node/791.

108.  În anii recenţi, subvenţiile fermelor au rămas ridicate în Statele Unite, chiar în anii cu profit aproape record. Guvernul S.U.A. a plătit în jur de 20-25 miliarde $ ca subvenţii directe pentru fermieri în fiecare an. În acord cu USDA Bugetul Fiscal Anual 2006, subvenţiile doar pentru animalele hrănite cu cereale au cuprins mai mult de 35% din acest total. Între 2003 şi 2004, S.U.A. a cheltuit 3,6 miliarde $ pentru animalele hrănite cu porumb şi soia, în fiecare an. Aceasta a făcut ca hrana pentru animale să fie mult sub costul adevărat. Vedeţi „The Institute of Agriculture and Trade Policy, Trade and Global Governance Program, “Below-Cost Feed Crops: An Indirect Subsidy for Industrial Animal Factories,” iunie 2006. http://www.worc.org/userfiles/IATP%20cheap%20grain.pdf.

109.  „Abatoarele - povestea şocantă a tratamentului inuman, lacom şi neglijent din cadrul industriei de carne din S.U.A.”, de Gail A. Eisnitz (Human Farming Association, 2006) arată că un hamburger poate conţine mai mult de 100 de vaci diferite, şi că o singură vacă poate contamina mai mult de 16 tone de carne.

110.  AlterNet.org, Editorii: “Cele şapte mituri mortale ale agriculturii industriale: mitul trei” 5 septembrie 2002, http://www.alternet.org/story/13904.

111.  Până în 2008, 11 grădini bio au activat deja în jurul oraselor, de exemplu, vedeţi Helen Kilbey: “Africa de Sud, Cape Town devine bio,” AllAfrica.com, January 14, 2008. http://www.regoverningmarkets.org/en/news/southern_africa/south_africa_cape_town_goes_organic.html. La fel, vedeţi: “From the Ground Up: Organic Gardening Fuels a Food Revolution,” AllAfrica.com, January 9, 2008, http://allafrica.com/specials/organic_food_sa.

112.  Un nou îngrăşământ importat din Tanzania a ajutat fermierii din Kenya să reducă aciditatea solului şi să crească producţia la hectar a cerealelor cum ar fi porumbul, cu 30 de procente. În Uganda, productivitatea agriculturii este asteptată să crească ca urmare a unui angajament recent făcut de Coreea de a construi o fabrică de îngrăşământ bio acolo. Vedeţi Ministerul Agriculturii, Republica Kenya „Fermierii sunt pe cale să obţină beneficii prin îngrăşămintele bio”. http://www.kilimo.go.ke/index.php?option=com_content&view=article&catid=149%3Anews&id=266%3Afarmers-to-reap-maximum-benefits-fromorganicfertilizer&Itemid=46.

113.  Hrana bio a fost mult timp considerată o piaţă specială şi un lux pentru consumatorii bogaţi. Cercetătorii din Danemarca au găsit,totuşi, că nu vor fi nici un fel de efecte negative serioase în protecţia hranei pentru Africa Sub-Sahariană daca 50% din terenul agriculturii din regiunile exportatoare ale Europei şi Nordului Americii ar fi convertite în agricultura bio până în 2020. Vedeţi “Cercetatorii - saltul produselor bio nu va păgubi aprovizionarea cu hrană a lumii” USA Today, 5 mai 2007. ftp://ftp.fao.org/paia/organicag/OFS/press4.pdf.

114.  În acord cu IFOAM, piaţa actuală globală de alimente şi băuturi organice este evaluată la aprox. 50 miliarde dolari şi a crescut cu 10-20% anual, din 2000 in 2007. Acest sub-sector asigură o oportunitate unică de export pentru multe ţări în curs de dezvoltare, pentru că 97% din veniturile sale sunt generate în tarile OCED, deşi 80% din producători se găsesc în ţările în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină.Vedeţi UNEP „Economia Verde: povestiri de succes”. http://www.unep.org/greeneconomy/SuccessStories/OrganicAgricultureinUganda/tabid/4655/language/en-US/Default.aspx. La fel, vedeţi UNEP „Revoluţia verde condusă de mediu este cheia securităţii hranei pentru viitorul Africii.” Comunicat de presă, 14 mai 2009. http://www.grida.no/news/press/3680.aspx.

115.  Ivette Perfecto et al. „Agricultura bio şi depozitul global de hrană” Agricultura Regenerativă şi Sistemele de Hrană, 22 (2007): 86–108. http://agr.wa.gov/Foodanimal/Organic/Certificate/2008/NewsRelease/BadgleyResearchPaper.pdf.

116.  „Fermele bio sunt cele mai bune pentru animalele salbatice,” BBC News. 3 august 2005. http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/4740609.stm.

117.  Vedeţi Al Meyerhoff: „Pierderea a miliarde de albine ridică probleme legate de controlul pesticidelor”, Los Angeles Times, 30 iulie 2008. http://beediary.wordpress.com/tag/ccd.

118.  Timothy LaSalle: „Agricultura bio poate opri schimbarea globală a climei” The Tree Hugger, 10 octombrie 2010. http://www.treehugger.com/files/2009/10/organicfarming-could-stop-global-climate-change.php.

 119.  C. Benbrook: „Simplificarea ecuaţiei de risc a pesticidelor: varianta bio” State of Science Review of the Organic Center, 8 martie 2008, http://www.organic-center.org/reportfiles/Organic_Option_Final_Ex_Summary.pdf.

120.  FAO: Agricultura bio şi securitatea hranei (2007). ftp://ftp.fao.org/paia/organicag/ofs/OFS-2007-5.pdf.

121.  Vedeţi nota 14. Aceasta se referă la cercetări făcute de Agenţia pentru Analiza Mediului care asigură recomandări pentru guvernul Olandez şi politicienii internaţionali.

122.  Vedeţi un studiu făcut de Agenţia O.N.U. Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) „Adoptarea unei agriculturi bio printre micii fermieri din America Latină şi Carribe” - Evaluare, aprilie 2003, Raportul Nr. 1337. http://www.ifad.org/evaluation/public_html/eksyst/doc/thematic/pl/organic.htm.

123.  Vedeţi notele 14 şi 119.

124.  Vedeţi John Robbins „Fermierul de porci”, aprilie 2010, disponibil online la http://www.johnrobbins.info/blog/the-pig-farmer. Vedeţi de asemenea John Robbins „Revoluţia Hranei – cum ajută dieta la salvarea vieţii tale şi a lumii noastre”.

125.  Vedeţi Parlamentul European „2050, viitorul începe azi - recomandări pentru viitorul politicii de integrare UE cu privire la schimbarea climei”, 2 aprilie 2009. http://www.europarl.europa.eu/oeil/file.jsp?id=5626312.

126.  Vedeţi Jens Holms „Parlamentul UE numeşte carnea o ameninţare pentru climă ”, 4 februarie 2009. http://jensholm.se/2009/02/04/the-eu-parliament-calls-meat-a-climate-threat.

127.  Vedeţi Chris Mason „Oraşul belgian planifică zilele vegetariene”, BBC News, 12 mai 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8046970.stm.

128.  Vedeţi Candra Malik: „Prinţul Charles a dat 2,8 miliarde dolari pentru conservarea pădurii tropicale”, 30 iulie 2009. http://www.thejakartaglobe.com/news/prince-charles-gives-28b-topreserve-rain-forests/321249.

129.  Vedeţi “Cine este gata pentru o dietă scăzută în carbon?” Sustainable Development Commission News (Irlanda de Nord), 18 iunie 2009, http://www.sd-commission.org.uk/news.php/246/ireland/whos-up-for-a-low-carb-diet.

130.  Ibid.

131.  Aceasta se referă la broşura produsă de Countryside Management Branch DARD, cu titlul Codul Practicilor Agricole Bune, august 2008, care oferă managementul practicilor bune pentru împiedicarea poluarii apei, aerului şi solului. http://www.dardni.gov.uk/code_of_good_agricultural_practice_cogap_august_2008.pdf.

132.  Vedeţi Legislaţia Statului Hawaii “Planurile meniurilor din şcoli: Vegetarian” Raportul HCR59 HD1, oferit pe 2 noiembrie 2009. http://www.capitol.hawaii.gov/session2009/Bills/HCR59_HD1_.HTM.

133.  Vedeţi Oraşul Cincinnati, Planul de acţiune pentru protejarea climei – Planul Cincinnati Verde, 19 iulie 2008, 35, 209-211. Disponibil online la: http://www.cincinnati-oh.gov/cmgr/downloads/cmgr_pdf18280.pdf.

134.  Jennifer Duck „Aducând şunca acasă – stilul vegan,” ABC News, 4 mai 2007. http://abcnews.go.com/Politics/story?id=3139687&page=1. La fel, vedeţi „Dennis Kucinich sărbătoreşte Ziua Vegană a Pământului cu un mesaj special vegetarian”. http://vegdaily.com/2009/07/dennis-kucinich-celebrates-vegan-earth-day-with-aspecial-veggie-message/.

135.  Vedeţi Jason Tomassini „Senatorul devine vegetarian timp de o săptămână” Gazette.Net, 29 aprilie 2009, http://www.gazette.net/stories/04292009/takonew183650_32520.shtml. La fel, vedeţi Kailey Harless, “Revoluţia Raskin”, VegNews.com, 4 mai 2007, www.vegnews.com/web/articles/page.do?pageId=688&catId=1.

136.  Lunea fără Carne, „Şcolile din Baltimore nu servesc carne lunea”, http://www.meatlessmonday.com/baltimore-schools.

137.  Societatea Vegetariană din San Francisco: „San Francisco este primul oraş din SUA care declară Lunea ca Ziua Vegetariană”, 7 aprilie 2010, http://www.vegSursa.com/news/2010/04/san-francisco-is-first-us-city-to-declare-mondays-as-veg-day.html.

138.  Vedeţi Centrul de Informare al mediului din Taiwan „Milioane de oameni au semnat împotriva încălzirii globale prin a adopta o dietă vegetariană” (în chineză) http://e-info.org.tw/node/33565.

Capitolul 5

139.  Într-un sondaj naţional despre a da, voluntariat şi participare (NSGVP), statisticile din Canada au luat interviuri la 2.389 de canadieni între 15 şi 24 ani. Vedeţi Susan Pedwell: „Doresc să fac o diferenţă”, Canadian Living, http://www.canadianliving.com/life/community/i_want_to_make_a_difference.php.

140.  În acord cu cercetarile World Watch, industria de carne contribue cu 51% la gazele de seră produse pe pamânt. Vezi nota 3.

141.  Vedeţi notele 91 şi 118.

142.  Vedeţi Asociaţia de Producţie a Porcului din Iowa: „USDA cumpără mai multă carne de porc,” 11 noiembrie 2009. http://www.iowapork.org/Newsroom/NewsForProducers/USDAporkbuy/tabid/1504/Default.asp. Vedeţi, de asemenea, raportul de la Consiliul Naţional de Producţie al Porcului (NPPC) – Raportul Capital al Porcului (noiembrie 2009) http://nppc.org/uploadedfiles/cprNOV-6.pdf.

143.  Ibid.

144.  Mai multe sugestii pentru activităţi verzi sunt disponibile pe Supreme Master Television website.

145.  Vedeţi, de exemplu, documentarele de pe Supreme Master TV „Nici o nevoie de apă! Ferme uscate din Au Lac (Vietnam)”, online la http://www.http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/pe/79. “Creşterea fructelor şi vegetalelor – poveste din Au Lac (Vietnam)”. Http://SupremeMasterTV.com/bbs/tb.php/pe/72.

146.  Link-ul este Http://SupremeMasterTV.com/sos-flyer.

147.  Fondat pe 7 martie 2008, lanţul de restaurante vegane „Loving Hut” număra 170 la sfârşitul lunii ianuarie 2011.